Observ de cateva zile o nemultumire generala in randul consumatorilor de internet in ceea ce priveste capacitatea de livrare a produselor alimentare direct la domiciliu. Termenul grocery e cel mai potrivit pentru a defini aceast tip de produse, dar nu suna bine in romana. Pentru cei din industrie exista in principal doua categorii: fresh si dry.

Cele din fresh au nevoie de un tratament special, atat la depozitare/manipulare, cat si la transport, unde sunt necesare masini frigorifice. Aici intra legume, fructe, peste, carne etc.

In categoria de dry pot intra toate produsele alimentare care nu cer o anumita temperatura sau anumite masuri de transport/ambalare. Ca si produse ar putea fi vorba de malai, ulei, orez, paste etc. Toate de aici pot fi livrate ca orice alt produs.

Ce capacitate de livrare alimente avem in Bucuresti?

Zona de grocery e acoperita in Bucuresti si zonele apropiate de Bringo & Carrefour Supermarket (Carrefour), Glovo (Kaufland), Mega Image (separat de eMag si prin Supermarket eMag), Cora Drive (Cora), Auchan. Mai erau unii care cumparau de prin magazine pe modelul Bringo, dar nerelevanti in context de volume.

Ce capacitati logistice au nu se stie, cel putin din presa nu am reusit sa gasesc ceva relevant si recent. Andrei Radu i-a luat un video-interviu lui Iulian Stanciu (CEO eMag) pe subiectul eMag si ce se intampla in aceasta perioada in curtea lor. Principalele numere au fost scoase de cei de la GPEC in acest articol.

Pe scurt din interviul video si completari din ZF.ro. Supermarketul eMag, pana la momentul cresterii de comenzi, aveau 20 de oameni in depozit si o capacitate de livrare de 50-100 de comenzi/zi. Dupa au suplimentat cu inca 20 si acum pot livra in jur de 300 comenzi/zi. Asa printre randuri se intelege ca atat poate depozitul, mai ales ca se lucreaza 24h.

Faza 2 a detaliat-o Iulian Stanciu in video, toata zona de dry se muta in depozitul eMag si se mai adauga 60 de oameni si 20 de masini. Asta face ca aceasta noua linie sa livreze 1000 comenzi/zi, dar nimic extra pe fresh.

Luand acel 300 de la eMag si extrapoland la ceilalti si asumand ca functioneaza similar ca model de businss, as zice ca intreaga piata de grocery online din Bucuresti este in acest moment pe la 4000 – 5000 comenzi/zi. La acestea se vor adauga cele 1000 de dry de la eMag in urmatoarele zile.

Sunt foarte importante resursele umane aici si depozitele de livrare. Iar noi in acest punct nu avem vreo baza pentru a face asta. Cu cele 3-4 depozite cu capacitati de cateva sute de comenzi pe zi nu se poate face Online Grocery Delivery si sa mai fie si profitabil.

Care-i nevoia consumatorilor?

Pentru a sti cam ce lume sta in casa avem nevoie de numarul de gospodarii si/sau locuinte pe care Bucuresti & Ilfov le are. Despre asta ofera Institutul de Satistica ceva date, chiar daca sunt pe 2018 ne ajuta sa ne facem o idee.

Din cele mai recente date am putea spune ca numarul de locuinte ar fi pe la 1 milion in mediul urban, deci putem considera asta ca numar total de potentiali cumparatori. Ma raportez la numarul de locuinte pentru ca este vorba de produse alimentare si nevoia e pe intreaga familie (sau locuinta).

Penetrarea internetului in aceste gospodarii stim din alt studiu ca este pe la 85%, iar dintre ei cel putin jumatate cred ca folosisera internetul pentru cumparaturi si in trecut, acum, si mai multi fortati de izolare. In concluzie, baza de clienti potentiali e pe la 600.000. La cel putin 3 comenzi pe luna per locuinta ne ducem in 1.8M comenzi/luna.

Si uite asa ajungem la ce-i important. Ce sanse ai sa gasesti un slot de comanda? Se pot livra 150.000 de comenzi pe luna dintr-un potential de 1.8 milioane de comenzi. Chiar si redusa baza de locuinte la jumatate si tot nu s-ar putea face asta pentru toti cei interesati. Nu avem oameni, nu avem depozite si nici nu e profitabil sa faci asa ad-hoc.

Later update: Dupa ce am publicat articolul am vazut si capacitatea de livrare anuntata de Bringo, adica 6000 de comenzi/zi national. Cu 60-70% in Bucuresti estimarea mea initiala ramane in picioare.

foto ©Ocado