Ce ar trebui sa stii despre Google Analytics 4 – Varianta netehnica

Google Analytics 4 (GA4, pe numele de alint) a bulversat digital analistii prin toamna cand a fost anuntat oficial. Am vazut cativa care recomandau instalarea si/sau migrarea*, fara sa vada ce presupune acest nou instrument.

Cateva idei despre GA4

Pentru cine a avut “norocul” sa lucreze cu aplicatii mobile, acest GA4 nu era o noutate deoarece era in beta de mai bine de un an. A pornit ca un App+Web din Firebase si ca target principal erau businessurile care aveau audienta pe mai multe entitati (aplicatii mobile iOS&Android si web).

Eu l-am luat in serios prin iulie 2020 cand am decis sa-l documentez spre instalare pentru un client care urma sa-si imbunatateasca radical aplicatia. Documentatia si help-ul erau precare, dar ceva tot se putea intelege. Multe dintre functii au venit in interfata abia la aparitia GA4.

Am pierdut ceva timp prin el in ultima jumate de an si pot spune ca e curajoasa decizia Google de a renunta la paradigma de web si a trece la ceva mult mai simplu. Ce inseamna asta? Discutia e ampla, insa in termeni usor de inteles aproape totul se rezuma la evenimente si parametri, iar o parte dintre KPIs traditionali din anteriorul Google Analytics (Universal Analytics – UA) au fost redesenati si au alte metode de calcul la baza.

Spre exemplu, mult prea popularul si confuzul Bounce Rate in GA4 se numeste Engagement rate si vine cu un mod de calcul net superior. Conditiile de engagement reprezinta mai bine comportamentele actuale, iar cele 3 situatii standard in care accesarea “nu e bounce” sunt urmatoarele:

  • durata accesarii sa fie peste 10 secunde
  • a interactionat cu cel putin 2 pagini (ecrane, in app) – ceea ce e ca baza in UA
  • s-a facut o conversie – iar acestea le definesti chiar din interfata cum iti e tie mai bine ca business si orice event poate fi conversie – ceva similar cu Goals din UA, ca nici acestea nu mai sunt ca nume si concept

Paradigma de events din GA4 nu e chiar ceva strain, conceptul de event oricum exista si in UA si e folosit pentru diverse microactiuni (click pe butoane, scroll, play de video etc). Automat un event de GA4 colecteaza Page Views (Screens), Clicks, Downloads, Scrolls si inca vreo cateva events. Asa-i ca pare interesant?

Sa folosesti sau nu GA4?

Instalarea in sine nu e mare lucru… teoretic. Doar ca iti recomand sa citesti bine documentatia inainte sa o faci sau sa apelezi la specialisti care au ceva idee despre GA4. Eu am avut surpriza ca dupa o integrare de 2 aplicatii si un magazin online sa fie probleme grave pe sursele de trafic din UA si conversiile sa o ia razna.

Un aspect important despre instalare este faptul ca tot ce e dezvoltat pe Google Tag Manager e compatibil cu acest GA4 si nu va fi nicio problema sa functioneze ambele Analytics-uri sub acelasi GTM.

GA4 e proiectat sa lucreze cu date despre utilizatori si evenimente, nu conteaza de unde sunt acestea. Daca folosesti doar web-ul, atunci ca abordare va fi similar UA-ului si vei avea o singura sursa (stream) de date. Daca ai mai multe surse de date pe care vrei sa le aduci sub aceeasi umbrela.. atunci situatia se complica ­čśÇ

Despre folosirea si acomodarea cu noua interfata as zice ca dupa ce petreci ceva timp prin interfata si citesti despre noii indicatori si modul de raportare, o sa ti se para totul mult mai simplu. Mult mai putine rapoarte, o interfata mult simplificata si in prim plan doar ce poti folosi usor. Pentru cine doreste mai mult exista un asa numit Analysis Hub unde poti sa te joci cu datele cum ai nevoie (in UA Premium acesta e sub numele de Analytics).

In UA sunt peste 100 de rapoarte, majoritatea inutile in 99% din timp. Majoritatea businessurilor care folosesc Google Analytics oricum nu aveau nevoie de toate acele rapoarte si nici la ce sa foloseasca analizele respective. Ca sa nu mai vorbim de oameni care sa le interpreteze si “traduca” in ceva util pentru business.

GA4 afirma ca e construit pe o platforma cu o puternica infrastructura de inteligenta artificiala (AI) si machine learning (ML). Posibil sa fie asa, insa e prea devreme sa ma pronunt sau sa fi vazut ceva cu adevarat wow.

Recomand trecerea treptata la el si instalarea/configurarea cat mai repede daca exista timp si/sau buget pentru asta. Folosirea va veni in timp, insa cred ca ea va scuti multa bataie de cap in cautarea concluziilor care pot ajuta businessul sa creasca. Nu, nu e momentul sa ramai doar cu GA4 si daca esti la primul Analytics, pune-le pe ambele.

Daca folosesti Analyticsul ocazional, nu te complica cu acest GA4 pentru moment deoarece nu-ti va aduce vreun plus valoare. Daca e sa vorbim de prioritati, analiza in detaliu a datelor din GA e departe in lista unui business, fie el si cu o componenta solida de online. Parerea mea e ca GA-ul nu e pentru toata lumea si cat timp nu exista un om responsabil pentru asta (sau un consultant care sa faca analize cu impact), e doar un consumator de timp.

Succes!

* Migrarea nu e posibila nici acum si putin probabil sa fie prea curand, dar unii s-au grabit sa zica de ea fara sa analizeze paradigma din spatele GA4 sau sa verifice daca e posibila migrarea.

Optimizarea smart a bugetelor de digital marketing

Sper ca nu afli tocmai acum ca ne indreptam spre o criza economica. Nu o spun doar eu, o spun mai toti oamenii de business care inteleg si urmaresc the big picture. Chiar si guvernele isi fac timid curaj sa afirme asta si sa faca diverse calcule de impact sau contractie a economiei.

Ca ne place sau nu, unele costurile trebuie reduse si pentru o vreme va trebuie sa ne adaptam la noua realitate. Si in aceasta noua situatie, bugetele de marketing sunt printre primele costuri optimizate (a se citi taiate) deoarece pentru unii sunt doar un cost dificil de masurat sau de care se pot lipsi o perioada.

Continue reading

8 lucruri de bun simt inainte sa intri intr-un eveniment live de business

De cand cu izolarea s-a umplut feed-ul de evenimente live de toate tipurile. Ca faceau sau nu inainte, acum multi au inteles ca trebuie sa faca si ei un live sa nu uite lumea de ceea ce vand. Real, nu uita nimeni daca ai ceva de spus si cateva articole erau mai potrivite pentru majoritatea.

Spun asta deoarece materialul obtinut pe live l-am gasit de multe ori banal spre pueril. Acel tip de material care la un “eveniment din lumea reala” te face sa intri pe social media sa te uiti la poze cu pisici.

Continue reading

Ce sanse ai sa cumperi produse alimentare online

Observ de cateva zile o nemultumire generala in randul consumatorilor de internet in ceea ce priveste capacitatea de livrare a produselor alimentare direct la domiciliu. Termenul grocery e cel mai potrivit pentru a defini aceast tip de produse, dar nu suna bine in romana. Pentru cei din industrie exista in principal doua categorii: fresh si dry.

Cele din fresh au nevoie de un tratament special, atat la depozitare/manipulare, cat si la transport, unde sunt necesare masini frigorifice. Aici intra legume, fructe, peste, carne etc.

In categoria de dry pot intra toate produsele alimentare care nu cer o anumita temperatura sau anumite masuri de transport/ambalare. Ca si produse ar putea fi vorba de malai, ulei, orez, paste etc. Toate de aici pot fi livrate ca orice alt produs.

Ce capacitate de livrare alimente avem in Bucuresti?

Zona de grocery e acoperita in Bucuresti si zonele apropiate de Bringo & Carrefour Supermarket (Carrefour), Glovo (Kaufland), Mega Image (separat de eMag si prin Supermarket eMag), Cora Drive (Cora), Auchan. Mai erau unii care cumparau de prin magazine pe modelul Bringo, dar nerelevanti in context de volume.

Ce capacitati logistice au nu se stie, cel putin din presa nu am reusit sa gasesc ceva relevant si recent. Andrei Radu i-a luat un video-interviu lui Iulian Stanciu (CEO eMag) pe subiectul eMag si ce se intampla in aceasta perioada in curtea lor. Principalele numere au fost scoase de cei de la GPEC in acest articol.

Pe scurt din interviul video si completari din ZF.ro. Supermarketul eMag, pana la momentul cresterii de comenzi, aveau 20 de oameni in depozit si o capacitate de livrare de 50-100 de comenzi/zi. Dupa au suplimentat cu inca 20 si acum pot livra in jur de 300 comenzi/zi. Asa printre randuri se intelege ca atat poate depozitul, mai ales ca se lucreaza 24h.

Faza 2 a detaliat-o Iulian Stanciu in video, toata zona de dry se muta in depozitul eMag si se mai adauga 60 de oameni si 20 de masini. Asta face ca aceasta noua linie sa livreze 1000 comenzi/zi, dar nimic extra pe fresh.

Luand acel 300 de la eMag si extrapoland la ceilalti si asumand ca functioneaza similar ca model de businss, as zice ca intreaga piata de grocery online din Bucuresti este in acest moment pe la 4000 – 5000 comenzi/zi. La acestea se vor adauga cele 1000 de dry de la eMag in urmatoarele zile.

Sunt foarte importante resursele umane aici si depozitele de livrare. Iar noi in acest punct nu avem vreo baza pentru a face asta. Cu cele 3-4 depozite cu capacitati de cateva sute de comenzi pe zi nu se poate face Online Grocery Delivery si sa mai fie si profitabil.

Care-i nevoia consumatorilor?

Pentru a sti cam ce lume sta in casa avem nevoie de numarul de gospodarii si/sau locuinte pe care Bucuresti & Ilfov le are. Despre asta ofera Institutul de Satistica ceva date, chiar daca sunt pe 2018 ne ajuta sa ne facem o idee.

Din cele mai recente date am putea spune ca numarul de locuinte ar fi pe la 1 milion in mediul urban, deci putem considera asta ca numar total de potentiali cumparatori. Ma raportez la numarul de locuinte pentru ca este vorba de produse alimentare si nevoia e pe intreaga familie (sau locuinta).

Penetrarea internetului in aceste gospodarii stim din alt studiu ca este pe la 85%, iar dintre ei cel putin jumatate cred ca folosisera internetul pentru cumparaturi si in trecut, acum, si mai multi fortati de izolare. In concluzie, baza de clienti potentiali e pe la 600.000. La cel putin 3 comenzi pe luna per locuinta ne ducem in 1.8M comenzi/luna.

Si uite asa ajungem la ce-i important. Ce sanse ai sa gasesti un slot de comanda? Se pot livra 150.000 de comenzi pe luna dintr-un potential de 1.8 milioane de comenzi. Chiar si redusa baza de locuinte la jumatate si tot nu s-ar putea face asta pentru toti cei interesati. Nu avem oameni, nu avem depozite si nici nu e profitabil sa faci asa ad-hoc.

Later update: Dupa ce am publicat articolul am vazut si capacitatea de livrare anuntata de Bringo, adica 6000 de comenzi/zi national. Cu 60-70% in Bucuresti estimarea mea initiala ramane in picioare.

foto ┬ęOcado