Lucratul de acasa e despre increderea in cei cu care lucrezi, nu despre aplicatii de comunicare

In ultimele zile, companiile de toate marimile s-au lovit de o problema pe care o tot ascund sub pres de cativa ani, pe scurt WFH, in termeni corporatisti. Pentru ceilalti, acest WFH e lucratul de acasa (work-from-home) sau cum multi l-au inteles, o zi in care imi vad de ale mele si s-ar putea sa am ceva de lucrat de acasa.

Sunt destule exceptii, dar multi cu care am interactionat se plangeau de aceasta problema a “nelucratului de acasa” si cum de la o zi pe saptamana de acasa s-a ajuns la o zi, dar care sa nu fie luni sau vineri, in incercarea de a descuraja weekendul prelungit.

Ca WFH sa fie eficient trebuie sa ai incredere in cei cu care lucrezi. Pentru asta nu ai nevoie de zeci de aplicatii sau mai stiu ce sisteme de eficientizare sau comunicare. Solutia e mult mai simpla si se rezuma doar la “ce are fiecare de facut si care ii sunt atributiile”. Cu astea stabilite, nu mai ramane decat sa se creeze niste flow-uri si reguli de lucru.

Ca angajator, mai departe trebuie sa te procupe ca ceea ce ai stabilit se va implementa in parametrii si timpul agreat. Asta face ca uneori saptamana de lucru sa fie de doar 10 ore (saptamana, nu ziua!). Nu ai nevoie de oameni pe care sa ii vezi ca stau in birou sa se faca ora “de spart usa”, ai nevoie de oameni care sunt multumiti de ceea ce fac si compania isi atinge obiectivele.

Unii nu sunt facuti pentru WFH, iar ei vor fi aceia care vor fi prezenti tot timpul la birou deoarece e singurul mod in care isi pot face treaba. Multi altii insa vor prefera sa isi faca treaba de oriunde. Pentru ei companiile trebuie sa creeze o noua cultura organizationala si un nou mod de interactiune.

Pentru a face asta ai nevoie de disciplina, o organizare clara a businessului si activitatilor si ce-i mai important, oameni care sa-si asume ca rezultatul e mai important decat timpul petrecut sa ajungi la el sau locul de unde ai facut asta.

Bun simt in ecommerce: Ambalajul!

Anul trecut am comandat din diverse magazine cel putin de 80 de ori, doar in contul emag vad 48 de comenzi diferite, unele cu produse din marketplace de la 2-3 furnizori. Orientativ cred ca au fost cel putin 30 de magazine diferite.

Nu sunt multe, dar relevante sa realizez ca impachetarea si personalizarea intra la capitolul diverse pentru majoritatea. Am primit produse ambalate in tot felul de cutii dubioase, pe cateva produse le-am deteriorat incercand sa le desfac. Bine, vina mea!

Astazi imi amintesc de acest aspect cand primesc de la un magazin cu ceva pretentii produsul de mai jos.

Ce experienta am eu clientul daca dupa ce rup cu greu hartia de pe cutie gasesc o cutie de la un alt produs, iar pe ea scrie mare DEFECTA. Si cum nu era destula banda adeziva, au mai tras si aici un rand.

Serios, cat de scump e sa ai cutii noi de carton in care sa livrezi? 50 de bani cutia? O banda adeziva personalizata cat o fi? Dragi posesori de magazine, lasati economiile unde nu e cazul si creati o experienta!

Romania 2020: Penetrarea internetului, ecommerce in scadere si penetrarea Facebook

Pe finalul anului trecut am facut cateva analize pentru unul dintre clienti si cu ocazia aceasta am actualizat si datele noastre de referinta despre audienta sau consum de internet.

Exista cel putin doua autoritati nationale care realizeaza studii si analize ceva mai complexe si cu esantioane generoase, nu ca majoritatea studiilor fluturate prin online care se bazeaza pe prieteni si prietenii lor. Unul e Institutul de Statistica (INSSE) si celalalt cel de Prognoza. Ar mai fi ceva comisii, dar sa ramanem la astea doua.

Consumatorul roman de internet in 2019

INSSE are un studiu anual despre utilizatorul roman de internet pe care-l realizeaza pe un esantion consistent. Pe 2019 analiza a fost pe baza chestionarii unul numar de 10.188 locuinte. Comunicatul de presa al INS e aici, la studiu nu am reusit sa ajung prin site, ci prin presupunere plecand de la 2018. Acest TIC 2019 il gasesti aici.

75.7%, penetrarea internetului

Penetrarea internetului a crescut cu 3.3 puncte procentuale si a ajuns la 75.7% la nivel national, iar vreo 86.2% ar fi cea pentru mediul urban. pe scurt, vine ruralul din urma.

Peste 80% consuma retele sociale

Ce fac romanii pe internet? Pai in principiu se relaxeaza si cauta info medicale si apoi discuta in social media.

Comertul electronic in scadere

In ceea ce priveste comertul online in studiu sunt cateva detalii de baza. Pe scurt, in 2018 au fost 43.5%, iar in 2019 au fost 42.4% care au folosit internetul pentru a cumpara bunuri sau servicii.

Discutia e mai ampla aici, dar nu trebuie confundata marimea pietii sau volumele din ea cu acest numar. Aici e doar despre numarul efectiv de persoane care au cumparat cel putin o data in ultimele 3 luni, ca asa e analiza studiului.

Cum vad eu acest numar? A venit din urma mediul rural ca acele 3 puncte procentuale la total inseamna mult si astfel s-a marit audienta de referinta. Cand a venit vorba de comert, acesti noi consumatori au avut alte interese.

Sunt mai multe aspecte in studiu, te invit sa le analizezi si sa tragi propriile concluzii ­čÖé

Facebook Ads in Romania

Facebook afiseaza pentru Romania o audienta de 10M conturi. Asta asa la volum nu spune mare lucru. Din asta noi in urma cu vreo 2 ani am facut o analiza ceva mai in detaliu pe national si separat pe orasele resedinta de judet. Am mai pus capturi cu ce am facut, acum doar am actualizat cu datele din acest moment.

Luate judetele pe bucati si alegand 18+ ca varsta am ajuns la urmatorul date:

  • Facebook sustine ca are intre 9.5 si 10M utilizatori 18+
  • INS zice ca am fi 18M locuitori 18+ in Romania

Pe scurt, 55% dintre cei din tara sunt si pe Facebook. Nu prea se leaga asta de datele de mai sus, dar e asa ca discutam de numere absolute vs studiu. Si evident, nu suntem 18 milioane in tara.

National am arata asa:

Pe resedinte de judet, situatia este ceva mai interesanta si mai aproape de datele studiului si situatia posibila din teren. Asa la rece, 94% din locuitorii din resedintele de judet sunt pe Facebook.

Pentru cine e nou in digital marketing ar fi de mentionat urmatorul aspect. Aceste audiente sunt construite si cu cei de prin jur care au legatura cu orasul. Un fel de zona metropolitana pentru resedintele de judet. De asta si procente peste % in cateva dintre orase.

Ce stim despre audienta Google?

Pai despre Google nu prea multe. Acolo ideea de audienta sau reach e ceva mai complicata si intr-o vreme erau estimate device-uri, dupa parca nu a mai fost nimic sau erau date afisarile din retea.

Vad ca acum ar fi ceva numit Reach, dar e duplicat la greu si pentru Bucuresti sunt vreo 8M si toata tara ar fi pe la 24M… sau pe acolo. Deci, nu avem date relevante din perspectiva audientei.

Google e despre trends, cautari efective etc. Ar fi utila si audienta pe ideea de reach, dar atat se poate acum.

Concluzia?

Nu am vreo una clara. Faptul ca a crescut penetrarea nu e cine stie ce, e firesc si va mai creste. UK/Germania sunt pe la 82% national, noi inca mai avem unde creste.

Faptul ca 10M sunt pe Facebook, iar nu ma suprinde. Ma suprinde ca ne miscam greu in folosirea internetului in scopuri practice. Socializarea e buna si nu prea.

Ce urmeaza dupa plata transportului? Un eMag Prime!

In weekend am plasat o comanda pe eMag. Am fost surprins ca are cost de livrare, desi cu ceva zile in urma pe acelasi produs nu imi aparusera cost. Selectez sa o livreze in showroom si la fel aparea cost. Ma grabeam si am zis ca o fi vreun test al lor, 15 lei nu era mare lucru.

O zi mai tarziu vad zarva mare si nemultumire ca vai trebuie platit 15 lei pentru ce nu trece de 1500lei. Bonus, nici in easyBox nu mai e gratuit la aceste comenzi sub prag.

Epoca transportului gratuit a intrat in moarte clinica

Pe scurt, treaba cu transportul gratuit s-a cam terminat cu aceasta miscare a eMag si de asta se va bucura intreaga industrie de ecommerce. Probabil in cativa ani nu va mai exista la nimeni ideea de transport gratuit si abia atunci am putea spune ca s-a maturizat piata.

Evident, pana la asta e nevoie sa moara plata ramburs. Dar tot eMag a facut ceva in acest sens si a introdus libertatea de a cumpara cu plata ramburs si a plati pentru aceasta nostalgie. In 3-5 ani se vor educa destui ca e sigur sa platesti cu cardul si va apune minunata plata la livrare.

Revenind la transport. Asa cum am vazut punctat la Andrei Radu si mai multi sustinem asta, transportul gratuit nu e vreun diferentiator. Ajunsesera sa-l aiba toti incat nici nu mai avea vreo valoare si mai genera si costuri. E un element de care te folosesti ca new business, dar pe termen lung nu e in avantajul tau ca magazin online.

Ce urmeaza? Abonamentele!

Platforma de promovare a produselor de la vendori in marketplace este deja in functiune in eMag. Nu e foarte smart si promoveaza produse nerelevante, dar e un inceput. Mai departe va urma ce exista in magazinele mari din pietele mature. Abonamentele pentru livrarea gratuita cu diverse optiuni. Cum are Asos serviciul Premier sau Amazon un serviciu (Prime) care are printre altele si avantaje la livrare.

Evident, abonamente in eMag si celelalte din grup (ex. Fashion Days). Prea curand nu cred ca vom avea de la alti jucatori un astfel de serviciu. eMag a introdus zilele astea garantia livrarii NextDay pentru Bucuresti. Abonamentele cu avantaje la transport (gratis, in 2 ore, next/same day etc.) sunt cele care vor urma in perioada urmatoare.

Ce sper eu…

…este urmatorul aspect. Sper ca industria de ecommerce nu va celebra aceasta crestere a pragului din eMag oferind ei transport gratuit pentru o perioada tot mai lunga si la praguri mici. Ar fi cea mai idioata decizie. Nu cred ca vor mai fi multe ocazii in care eMag va incerca sa traga tot ecommerceul dupa el.

Acum e sansa ca bugetul de marketing sa fie eliberat de costul “transportului gratuit”. Banii acestia se pot duce in ce conteaza in 2020, Business Intelligence (BI) si decizii smart, asta ca sa nu se ajunga la ce spuneam in 2016.

sursa foto

Romanilor le place sa se laude sau sa minta in sondaje, concluziile studiului solicitat de Google

Zilele trecute Public First, o companie de consultanta din UK, a publicat un studiu despre impactul pe care-l are Google in Romania. Studiul e unul clasic de calcul al impactului si se bazeaza pe modelare economica + sondaje. Chiar daca a fost solicitat de Google, se afirma ca nu au folosit date financiare furnizate de ei.

Studiul pe larg este aici. Despre impact pe scurt sunt calculate cateva aspecte si acestea au fost impinse in fata. Pe studiu nu pare ca s-au uitat jurnalistii in detaliu si au dat mai departe doar cifrele de la conferinta de presa. Despre aceasta cei de la ZF scriu ca a fost ca la cele sustinute de politicieni… fara intrebari de la audienta si doar s-a comunicat ce au vrut.

Am scanat studiul si pot sa zic ca e interesant ca abordare si concluzii. Cat sunt de reale si relevante, probabil la fel ca si alte studii calitative facute in Ro.

Am citit multe studii facute pe esantioane teoretic relevante, dar real total nerelevante cu ce vezi in piata. Cand vine vorba de discutii cu romanii cel mai bine e sa cresti foarte mult esantionul si sa fie cat mai diversificata aria de acoperire. La exit-poll-urile recentelor alegeri au fost niste date decente si cu valori reale nu departe de marja de eroare. Dar s-a obtinut asta pe un esantion de 20k persoane, din 400 de sectii.

Cand compari asa ceva cu datele din cateva sute de interviuri si extrapolezi pe intreaga populatie e cam de la sine inteles ca pot fi date nerelevante. Pe unele subiecte romanii raspund la intrebari ca si cum ar fi intrebati de ce li se pare lor ideal sa se intample, nu raspund despre ei.

Revenind la sondajul pentru Google. Esantionul a fost de 1000 de romani si 200 de lideri de companii. Extra, 25 de studii de caz in detaliu. Asta cu studiile de caz este mai jos si este partea savuroasa si reflecta perfect cum raspund romanii la sondaje.

Antreprenorii se g├óndesc s─â angajeze mai mul╚Ťi oameni datorit─â noilor oportunit─â╚Ťi de afaceri descoperite cu ajutorul produselor Google.

eFlores.ro

Realitatea din teren – eFlores.ro este un business care in 2018 avea zero angajati si vreo 12k euro incasari.

Dup─â ce a ├«nceput s─â foloseasc─â Google Ads ╚Öi Analytics, cifra lui de afaceri a crescut cu aproximativ 40% de la an la an. Firma sa are deja 100 de angaja╚Ťi ╚Öi atrage din ce ├«n ce mai mul╚Ťi cump─âr─âtori str─âini cu ajutorul Google Ads.

Maderomania.ro

Realitatea din teren – Maderomania.ro avea in 2018 doar 9 angajati, iar in 2018 a scazut cu vreo 10% in cifra de afaceri vs 2017.

Lansat─â ├«n mai 2017 cu numai doi angaja╚Ťi, compania a reu╚Öit s─â ajung─â la 10 angaja╚Ťi ╚Öi peste 50.000 EUR venituri p├ón─â la finalul anului.

Imoplus

Realitatea din teren – Imoplus avea 2 angajati la final de 2017, iar la final de 2018 avea doar 8. Venitul era cu cateva mii de euro mai mic, dar este mai putin relevant acest aspect.

115 milioane de euro bugetele Google Ads dintr-un an, concluzie din studiul solicitat de Google

In Romania sunt multe mistere si mituri, iar cand vine vorba de statistica si studii discutiile pot ajunge usor in derizoriu. Uneori insa aflam si lucruri interesante. Studiul solicitat de Google firmei de consultanta Public First a adus si cateva date interesante despre bugetele din Google Ads.

Chiar daca scopul studiului a fost masurarea impactului, datele de aici se pot folosi pentru a face o estimare a bugetului de media pe care Google Ads il incaseaza din Romania. Daca tinem cont de impact, zic sa tinem cont si de bugetul investit de companiile din Romania.

Cifra de mai jos (4.3 miliarde lei) este cea estimata ca impact ecnomic. Not bad, ce sa zic! Mai sunt si alte numere interesante si cel mai important este cel preluat de multe publicatii. Pentru un 1 leu cheltuit in Google Ads, un business are incasari de 8 lei.

In Romania nu s-au aruncat la calcule pe incasarile din Google Ads, in studiul pentru Germania concluzia e trecuta in clar pe studiu:

In total, we estimate that Google earns around ÔéČ3.6 billion in revenues from Google Ads in Germany. However,  our estimates suggest that  Google Ads is driving ÔéČ 28.5 bn in total in economic activity in Germany.

Regula de 1 investit aduce 8 in incasari e una care se foloseste si pe studiul de Germania. Initial intelesesem ca e 1 euro investit aduce 2 in incasari. Un studiu din 2009 chiar asta si spune, doar ca Google nu s-a multumit cu acest raport si au facut ei un update. Cum au ajuns la acest 8, e detaliat si argumentat aici.

Cum de altfel si scrie mai pe ocolite, acest calcul de X8 este si cel folosit la impactul economic. Pe multiplul acesta in Germania se estimeaza care-i bugetul. La noi lipseste doar concluzia in clar pe care am calculat-o eu.

540 milione de lei (115 milioane euro)

bugetul investit de companiile din Romania in Google Ads.

Bingo! Avem o estimare de buget cu care pleaca Google Ads din Romania. Stiu, am exagerat putin cu cei 115M euro, dar ca orice estimare nu merita sa te incurci in maruntis si am rotunjit sa sune bine.

Mai departe, mai avem in studiu ceva interesant. Se estimeaza ca 1.9 miliarde lei sunt pentru cei care au incasat banii facand export. Deci maxim 55% sunt pentru piata din Romania.

297 milioane de lei (63 milioane euro)

ce incaseaza Google de la companiile care investesc pentru piata din Romania

Si uite asa mergand pe firul apei am ajuns la ce ne doare mai tare. Cat % din tot bugetul de media ajunge in Google. Pentru asta avem 2 numere

Primul e de la agentia de publicitate Initiative care face niste estimari de ceva ani. Pe 2018 au zis ca in Online au fost vreo 99 milioane de euro.

Cei de la PwC, un nume cu greutate in consultanta & audit (adica un BIG4), au si ei un PwC Global. Entertainment & Media Outlook. De acolo reiese ca cifra pe 2019 pe media digitala din Romania este putin sub 110 milioane de euro.

Fiecare cu e stimarea si metoda lui, cert e spun cam acelasi lucru. Romania are in bugetele investite in media o valoare putin peste 100 milioane de euro.

Folosind datele in contextul bugetelor de media, am putea spune ca cei de la Google incaseaza cel putin 60% din tot bugetul de media din Romania. Cu asta trebuia sa iasa presa din Romania, ca asta ii priveste in mod direct.

Din cei 40% ramasi ajunge ceva de 2 cifre la Facebook, iar diferenta la media digitala din Ro. Dar stai, ca mai sunt si agentiile care intermediaza bugetul cu un fee modic.